Ruinele Muzeului de arte

Isi da parul la o parte si inainteaza spre mine cu o furie scrisa pe fata....
Mi-a fost dor de tine...imi pare bine ca te-am vazut dar ...si ea inainteaza fara sa se sinkiseasca de lacrimile mele..nimeni nu ma mai putea salva de aceasta razbunare..
-Esti puternica dar ..dar...si incepe sa rada in hohot..
Ma uit la ea..si apoi sare pe mine si ma musca"dragastos"...cand termina...ma ia in brate si spune...:"si mie..dar eu te-am vaut aproape in fiecare zi..am dormit cu tine in pat..si nici nu sti pe unde am mai fost apoi se intoarce....si il i-a in brate pe Alucard care plangea de mama focului.."Si pe tine te-am vazut..............cum m-ai inselat...." si il mai imbratiseaza o data

Ma simteam prost chiar foarte prost nici nu puteam sa spun ca imi pare rau eram practic "distrus" sau poate atat de fericit ca am gasit-o incat nu ma puteam misca din loc dar totusi am putut sa o iau si eu in brate.....

Era asa fericita si plangea..dar nu cu lacrimi..ca si cum nu ar mai fi avut..
-Stai linistit..zice..glumeam...si acum ca mati gasit in sfarsit ce o sa faceti??
-Poi ne gandeam sa vi acasa..sa mai povestim..mie atat de dor de noptile albe cu tine si bataile cu perne....

De data asta chiar nu mai stiam ce sa zic .... Ciudat ....

Ce mai puteam spune..la cum saream de nebuna se intelegea ca nu mai puteam de bucurie....
-Da vin..dar sa imi i-au lucrurile..sunt chear dupa colt..vin imediat..si in timp ce mergea dadea din maini cum facea ea cand era suuper incantata

Eu nici ca mai aveam ce sa zic...State-am rezemat de un perete ce se mai chinuia sa nu se darame... Si le priveam pe cele 2 prietene...

Am asteptat 5 minute..am asteptat 10...si nu mi vine..ma duc langaAlucard...
-Hai dupa ea...poate are probleme..

-Bine, unde crezi ca sa dus ?.....

Sar pe un stalp si ma uit in jur..
-De acolo nu se vede nimica..este un zid..o fi acolo...
Saream de pe o chestie pe alta in timpm ce Alucard alerga dupa mine...speram ca nu facuse cea ce credeam eu ca facuse........

-Hei o vezi ca eu nu si nici nu ii simt prezenta prin apropiere...
-Crezi ca a ....... iar?

Disperarea ma inconjurase cu a ei mantie de nedumerire, spaima si groaza...
-Nustiu..am spus..dar sper ca e e decat o gluma a ei..
Am inceput sa tremur...un vanticel a adus cu el o hartiuta..era de la Kumori.."Lasa..nu putea sa ne spuna ca o sa plece iar..ca o sa ne lase singuri si tristi in lumea asta fara ingeri..".am facut-o ghemotoc si i-am aruncat-o si lui Alucard...dar continuam sa alerg..credeam ca o prind..cine stie de cand o fi plecat....

-Stai, nu are ros nu o sa o gasesti, hai mia bine sa citim ce scrie....
Si o prin de incheietura maini...

M-am oprit cu lacrimi in ochi..si am dat cu piciorul intr-o cutie..
-Ai dreptate..of...si cand te gandeai ce frumos era...cum a putut sa ne faca sa suferim din nou...citeste tu eu nu mai pot...si ma asez obosita pe o piatra

-Ba citeste tu ... eu nu pot in momentul asta sunt prea socat ca sa mai pot vedea si randurile ....

-Bine fie ca tine...
I-au hartiuta temurand si incerc sa citesc printre lacrimi ce scria...imi era frica de ce putea sa scrie....si...

Stateam in fata ei asteptand sa spuna ceva si totusi as fi preferat sa nu spuna nimic si sa plecam daca asta vrea Kumori sa raman singura, nu ne puten impotrivi si sa lasam timpul sa treaca si noi cu el pana o sa ne transofme in fantome ale trecutului ramase fara un scop anume si fara vise.......

Murmur ceva printre lacrimi infundate de suspine si pana la urma incep sa rup hartiuta....ii zic lui Alucard..
-Scrie....scrie ca a fost nevoita sa plece...si ca a avut probleme...dar nu o cred si nu o voi ierta nici o data pt asta....,si il iau in brate plangand

-Ahamm hai sa mergem acasa bine? . Cu sau fara aprobarea ei o iau in brate si incep sa sar pe un acoperis pe altul din ce in ce mai repede .....

Parca zburam....si era asa de frumos...sa il simt aproape..asa ca il sarut pe obraz si raman linistita in bratele lui

Continuam sa sar de pe un acoperis pe altul, drumul parea mai lung in seara asta, iar cerul era cenin si plin cu stele, rea luna plina si avea o nuanta de rosu atrins minunata.
Daca stau mai bine sa ma gandesc mergem la lac nu acasa stiu un loc grozav de acre cred ca tu nici nu stiai ca exista

Nu imi pasa unde eram atata timp cat eram cu el...stiu nu e frumos dar era dragut...si avea mai multa grija de mine decat ALTU'....asa ca i-am zambit dragut si am inceput sa privesc cerul...
-Minunat...

-Ce e minunat?...

Chicotesc un pic si apoi ii spun
-Cerul admosfera TOTUL....si mai repet o data ca pentru mine:-Totul...

-Da ai dreptate...
si insfarsit ajung acolo unde vroiam
-Ei am ajuns acum te rog sa inchizi ochii si ii deschizi atunci cand iti spun eu si fara smecherii bine?

-Mi-e frica....ce vrei sa faci??\