Ruinele Muzeului de arte

State-am pe bancuta din curtea fostului muzeu de arte. Cam ciudat cat de repede au trecut anii peste acest muzeu.Acum 10 ani era printre cele mai vuizitate muzee din oras, iar acum a ramas doar ruine. Cate amintiri pierdute cu timpul si de faptul ca devenisem vampir. Si chiar daca a ramas doar ruine nesemnificative, chiar daca arata ingrozitor, iar peretii sunt manjiti cu sage mie tot imi place acest loc.

Merg pe o potecuta pietruita uitanduma la vechiul muzeu de arte uimita de cat de cruda poate fi vremeaa k muult locuri importante..
Imi pare bine insa de camera de sculpturi care este ink in picioare.......... sunt sigura ca akolo este Kumori
il vad si pe Alucard..sper ca nu e suparat din cauza sarutului..ma duk si ii sar de gat
-Ai venit...o sa fie asa fericita.., apoi il iau de mana si alerg k el pana la scarile ruinelor...sper k Kumori nu m-a vazut cand l-am luat de gat...

-Stai cine, cine o sa fie fericita? Si de ce te grabesti iao mai incet ca sunt obosit aseara abia daca am putut inchide un ochi tot aveam impresia ca e cu mine in casa dar nu am gasit-o.....

ce prostutesti ....normal k ea o sa fie fericita sa stie ca tu inca o cauti si ca nu ai uitat-o dupa atata vremee...si de mine..si o sa putem dinou sa fim fericiti.., si rasfatata il apuc de bluza si trag usor de ea..
-Hai de ce ti-e frica...off..te looog...imi e prea dor de ea ca sa pot sta locului si faptul ca eu ...adik cineva a fost la tine acasa aseara nu e nimik..

-Da dar ia-o mai usor te inteleg ca nu mai poti de nerabdare dar intelege-ma si tu pe mine chiar aveam impresia ca e cu mine in casa, ca sata cu mine la masa, ca e langa mine in pat si tot am cautat-o dar nu am gasit-o si vroiam sa o vad dar nu era acolo, poate ca dupa atata timp fara ea e doar imaginatia mea ca e acolo unde as vrea sa o vad. Si sincer sa fiu simt ca nu mai rezist.

-Iti marturisesc ceva...si eu am fost noaptea trecuta la tine acasa..cineva a intrat pe la balcon a lasat ceva pe masa dar mirosul de sange m-a trezit am urmarit parca o umbra pana la tine acasa care a intrat pe balcon si care a disparut in patul tau...cred ca nu erai acolo caci nu te-am vazut dar stiu sigur ca cineva a fost la mine acasa

-Hmmmm pare a fi mana lui Erik aici ca din cate stiu cand nu are ce face se distreaza speriidu-i pe alti si se pare ca de data asta tu ai fost tinta lui. Stai linistita daca reusesti sa iti dai seama din-nainte ce vrea sa faca il prinzi e usor, atunci cand vrea sa sperie lumea are momente de neatentie si daca il prizi intr-un moment dasta o pateste da trebuie sa ai mare grija te poate pacali cu umbre, fi relaxata cand mai face asta si o sa vezi diferenta dintre umbre si o sa si il vezi de unde le manevreaza. Bine?

-Sunt mai deosebita decat crezi tuuu...dar nu cred ca a fost Erik..nu mi-ar face asa ceva..nuu??
Pffff sunt la inghesuiala......daca si-ar da seama ca umbra a continuat sa mearga si eu m-am oprit la el sa vad cum doarme...eehh sper sa nu isi dea seama

-Nu ti-ar face asta, s-o crezi tu, uneori te testeaza sa vada daca esti mai puternica decat ultima oara alee ori se distreaza pe seama ta.

Stau in fata lui ca un copil constient de vina lui cu mainile pe langa corp..auzind acele cuvinte si totusi nu imi venea sa cred..
Ma asez pe scari respirand usurata desi nu eram....
-Eh...paremise ca imi esti mai bun prieten decat "creatorul" meu...ei asta este..., si ma ridic brusc il iau de mana si zik..:
-Hai o data ce ne-am oprit la mijlocul drumului poate pleaca..sa mergem...si o iau la fuga..incantata

-Offfff si i-am spus ca-s obosit.
Pt o secund m-am oprit speriat ceva imi atinse umeri si simt o sulare calda pe gat ......... Doar Kumori stie ca imi place sa ii simt respiratia cald pe gat. Oare ea e, chiar a avut dreptate Saya, ca se afla aici?.................

Alergam printre ruine ca sa ajungem cat mai repede la camera de sculpturi...si acum aveam de ce sa fugim urmaram pe cineva care se tot impiedica in pietre...avea o mantie neagra luuunga...

Offffffff am renuntat de mult sa mai alerg dupa Saya, iar in fata mea nu mai era de mult cine stie unde o fi, dar totusi o urmam

Am obosit..ma asez pe o piatra llipicioasa..ma ridic...
-AAAAAAAAAAAAAAAAAAA..cat de scarbos...si costumul asta era ultimul meu cadou primit de la Kumori..oooffffffff ..ce de sange e clar ca nu e cine credem noi ca e...sau s--a schimbat
Incep sa o strig..si cineva cu o voce ragusita spune:"NU e nimeni cu numele asta aici...plecati de aici altfel o sa regretati"
Ma uit ingrozita in umbra ....

Offfff unde o fi ca nu o mai gasesc........

Sar intr-un copac care facea umbra in acel colt unde era misterioasa persoana...si incep sa rup crengile turbata de furie.

Hmmm in departare se aud niste zgomote cam ciudate...... hmm ce-o fii ma duc acolo si o vad pe Saya cam nervoasa........ offf ce-o mai fi patit acu

-In sfarsit ai venit...,intre timp musafiul nepoftit incearca sa fuga...
Nervoasa incep sa strig: -Prindeeee-l!!!!!!!!!!!..si sar din copac pe urmele lui....
-Poate te gandesti sa renunti..nimeni nu se pune intre mine si prietena meaaaa.hmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm

-Ce ai de gand sa omori vampiru ala fals? .................

Alerg pe urmele lui k o ura ce ma impiedica sa mai vad realitatea asa cum e..ma opresc brusc sar si prind mantia care spre dezavantajul vizitatorului era prea lunga si flutura in vant...ma calmez putin apoi ii dau jos mantia...un par negruu..luung si stralucitor...si fata-i alba..care si-o ascundea intre maine..se smuceste.si porneste la fuga iar...

Alerg spre ea si o prind de umeri si ii sptesc la ureche
"Calmeaza-te si la sa-l in pace nu e prea important"......

-Crezi tu..i-a sa vedem..cine e...si alerg sa il prind din urma..
Si am si cum..Fundaturaaaaaaaaaa..akum nu poti sa scapi.i il prind de mana...vrea sa ma muste dar ma feresc cu greu pt ca locul era stramt..sar si il arunc jos apoi incerc sa sar pe el..se fereste....
-Lupti bine..
-Si tu, zice el..
Continuam cu o lupta apriga..ma incurc in parul lui negru si matasos..intr-un sfarsit observ ca ma lupt cu o fata si atunci intepenesc..atunci vine si ma loveste...sunt destul de rau ranita dar nu renunt pana nu vad cine e..

Offffffffffffffff da nu renunta ..........................

Doi ochi albastri privesc printre firele negre de par..se vedeau in ei dragoste si pasiune dar in acelasi timp cruda realitate...
-Nu se poate..spun eu..nu nu ...nu acum...nu in felul asta..si o lacrima mi se prelinge pe obraz...ma uirt disperata la Alucard vrand sa ii dau de inteles cine e dar sunt pierduta

...........................................................................
Priveam ingrozit............
-E ...........